Prezentarea Băile sărate -surse Salina Praid

Vechile gropi de exploatare şi dolinele naturale se pot întâlni în partea sud-vestică al Dealului Sării, spre localitatea Ocna de Jos, acestea au accelerat procesul de dizolvare şi de carstificare. Golurile de extracţie abandonate, umplute cu apă au rezultat mici lacuri sărate, iar sporirea lor numerică şi conexiunea lor cu dispunere într-un şir au dat naştere, după unele opinii, la canionul Corundului. Pârâul Corund, curgând peste acest şir de gropi şi doline a mărit dizolvarea şi a rezultat apariţia unor mici lacuri încălzite prin fenomenul de heliotermie.

Lacurile sărate din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea au adus renumele Praidului, ca fiind o staţiune balneară vestită din Transilvania. Prima atestare documentară a băilor sărate din Praid datează din anul 1715. După Bányai János aceste băi datează numai din 1769, dar Szádeczki Lajos a publicat jurnalul lui Halmágyi István, la finalul căreia în partea consacrată bătrânului Halmágyi, întâlnim referirea la băile sărate din Praid.

Lacul sărat al băilor Praid s-a prăpădit la abia câteva decenii de la prima menţionare scrisă. Zăgazul lacului s-a rupt şi apa sărată s-a revărsat în pârâul Corund, distrugându-i fauna piscicolă pe 20 de km lungime. Această întâmplare este descrisă de către Fridvaldszki în anul 1761 şi este preluată de Benkő József în lucrarea sa din anul 1778, dar sub forma eronată, amintind de distrugerea lacului sărat din „Sovata”. După dispariţia lacului sărat din Praid, localnicii au început să adune apa izvoarelor sărate în gropi săpate cu sapa. Din secolele XIX – XX sunt pomenite mai multe astfel de lăcuşoare artificiale. Cel mai însemnat a fost un bazin de 5 x 10m, săpat la capul văii denumite „Şanţul adânc”, unde au fost adunate apele a două izvoare sărate. Cei de la Ocna de Jos aveau băile lor sărate la locul numit „Verebes” (Vrăbiuţa), de fapt două lacuri mici numite „Băile bivolilor” unde făceau baie mai ales femeile în vârstă. După amintirile minerului pensionar Szekeres Lajos, prin anii 1930 Praidul avea cinci asemenea lacuri mici sărate, săpate artificial.

În anul 1950, deasupra sondei termale a fost construit o clădire cu 12 vane şi două încăperi pentru îmbrăcare şi odihnă. În anul 1952 a fost deschis un ştrand la 50 m distanţă de forajul iniţial. În 1955, apa termală a forajului 401 a fost captat într-un bazin de beton şi de acolo, prin cădere liberă, a fost dirijat în conductă pe o distanţă de 2 km la vechiul bazin, alimentat la început (după cum am văzut), cu apa sărată a minei Elisabeta.

Băile sărate la vană, de sub Dealul „Harom”, au funcţionat până în anul 1961 când au fost demolate din cauza scăderii debitului apei termale. Clădirea băilor calde la vană, care există şi în prezent, a fost construită lângă ştrandul sărat în anul 1965-1966. Iniţial au funcţionat numai şase vane, după concepţia directorului de atunci al salinei: Telegdy Károly.

Băile hidrotermale de la Praid nu au atins popularitatea băilor de la Corund, dar au fost, în anii comunismului, un important loc de odihnă şi tratament pentru cei nevoiaşi. Frecvenţa ştrandului sărat şi al băilor hidrotermale la vană a crescut după anii şaizeci, când turiştii se bucurau şi de muzica fanfarei în duminicile însorite.

Debitul apei termale, rezultate din forajul ACEX 401, a scăzut însă de la 10,4 l/s (în 1952) la 0,4 l/s (în anul 1990), iar în paralel, ca o consecinţă a scăzut şi temperatura apei la 390 C. Acest proces a continuat şi în anul 1992 debitul apei a ajuns la 0,01 l/s, ceea ce a făcut imposibilă alimentarea băilor sărate cu această apă. Astfel stabilimentul băilor a fost alimentat cu apa înfiltrată şi evacuată din mină, care are o salinitate foarte aproape de saturaţie şi la ştrandul în aer liber suportă fenomenul de heliotermie, asemănător lacului Ursu din Sovata. Apa, la acţiunea solară se stratifică, în funcţie de temperatură şi ajunge să fie chiar caldă, după o perioadă de câteva zile cu soare puternic.

În anul 2012 ştrandul sărat a fost demolat integral şi în toamna anului 2013 s-a început reconstrucţia băilor sărate, finanţate de Salina Praid. În vara anului 2014 a fost finalizată reconstrucţia şi a rezultat cel mai modern ştrand sărat artificial din ţară, având sistem de recirculare şi filtrare ale apei sărate. Ştrandul nou construit a fost asaltat de oaspeţi imediat după finalizare şi în 2014 s-a înregistrat un sezon foarte bun al stabilimentului băilor sărate.

În prezent ştrandul sărat este alimentat cu apa sărată pompată din mina Gh. Doja, de la o adâncime de 150 m. Această apă, care după o staţionare de câteva luni în bazinul din subteran, îşi dobândeşte o salinitate foarte mare, formează o atracţie aparte, deoarece eşuează orice tentativă de înot, turiştii plutesc neputincioşi la suprafaţă, asemănător unor dopuri de plută. Având în vedere faptul că inerţia termică (capacitatea de a păstra temperatura) al apei sărate este mult mai mare decât cea a apei dulci, apa din bazin rămâne, caldă chiar şi după 2-3 zile ploioase, răcoroase. Aceste băi sărate, prin raritatea apei saline super-concentrate, atrag tot mai mulţi turişti şi vizitatori, atât din împrejurimi cât şi de peste hotare, şi constituie, pe lângă baza de agrement din salină, un important potenţial turistic cu latură curativă şi de agrement.

Efectele curative ale apei sărate din Praid sunt recomandate pentru următoarele cazuri şi afecţiuni (în urma analizelor făcute de dr. Fazakas Emese):

• afecţiuni degenerative ale articulaţiilor (malformaţii osoase, uzura articulaţiilor şoldurilor şi a genunchilor);
• boli reumatismale poliarticulare (îmbolnăvirea reumatică a ţesuturilor moi: a musculaturii, ligamentelor, fibrelor musculare, a tendoanelor);
• myo-arthropathii secundare;
• stadiul I. al hipertoniei arteriale esenţiale (stadiul neurogen), tensiunea arterială se stabilizează prin echilibrarea tonusului neuro-vegetativ;
• tulburări de circulaţie arterială şi venală periferică funcţională (de ex: sindromul Raynaud, cazuri de erythrocyanosis), soluţia salină are proprietăţi de dilatare asupra vaselor sanguine, îmbunătăţind astfel circulaţia ţesuturilor, împiedică formarea herpesului, scade percepţia durerii şi al mâncărimii, se reduce coloratura roşie a pielii;
• perioada de convaleşcenţă după accidente sau operaţii (lovituri, rupturi, contuzii, întinderi musculare);
• distonie neuro-vegetativă (saramura are efecte de liniştire, antistress, refacerea echilibrului sufletesc);
• afecţiuni de neuroze periferiale (paralizia infantilă contagioasă, sclerosis multiplex, lupus erythematosus, paralizia periferică parţială posttraumatică cu atrofiere musculară, îmbăierea membrului afectat în apă sărată îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, duce la creşterea masei musculare, stimulează puterea musculaturii şi încetineşte sau previne atrofierea);
• dermatoze (psoriazis, forma cronică a eczemei – fără plagă deschisă -, saramura opreşte hipercheratoza, ajută la refacerea cutanală, înmoaie zona hipercheratotică, înlesnind astfel acţiunea unguentelor specifice locale cu efecte antiinflamatoare);
• inflamaţii ale bazinului mic (după inflamaţii urologice, anexită, sau după operaţii, apa sărată are efecte benefice antiinflamatoare);

Contraindicaţii:

• tensiuni arteriale ridicate, stadiul II şi III;
• insuficienţă cardiacă, hepatică şi renală (insuficientia cordis-heparis-rhenis decompensata);
• boli tumorale (tumori ale stomacului, plămânilor, prostatei);
• boli acute şi contagioase (de ex: hepatită, paroditis epidemica);
• boli venerice în stadii contagioase (apa sărată are efecte curative doar după tratamentul medicamentos ale fazei acute);
• plăgi deschise ale pielii sau ale ţesuturilor superficiale (tăieturi, zgârieturi, crăpături), saramura poate cauza dureri acute, neplăcute, dar are efecte de accelerare ale regenerării epidermei;
• proprietăţi accentuate de reţinere a lichidului (în timpul administrării de medicamente anticoncepţionale, în cazul insuficienţei circulaţiei sanguine ale membrelor inferioare apa sărată poate cauza reţinerea apei în ţesuturi şi astfel umflarea picioarelor);
• myasthenia gravis (relaxarea musculaturii accentuează anemia deja existentă);

Dezvoltarea incintei băilor, precum şi ridicarea nivelului serviciilor şi ofertelor constituie calea de urmat pentru ca zona Ţinutului Sării să-şi recâştige faima de odinioară, mai ales în ceea ce priveşte frecventarea băilor sărate.